Remedii pentru:
- copiii care vor sa fie in centrul atentiei si isi impun vointa cu orice pret; pentru acestia nimic nu conteaza si trec peste sentimentele celor din jur, chiar si a celor pe care ii indragesc - parinti, frati, bunici;
- copiii lipsiti de speranta, marginalizati, care se manifesta agresiv sau sunt pasivi si tristi;
- copiii mindri care nu sunt interesati sa aiba un grup de prieteni;
- copiii lipsiti de simtul raspunderii, sufera de mania persecutiei, dau permanent vina pe cei din jur, crezand ca sunt nedreptatiti;
- copiii cu dubla personalitate, mint cu usurinta si fac pe clovnul ca sa fie pe plac altora;
- copiii care se considera raspunzatori pentru tot ce se intimpla in prezenta lor, traiesc cu convingerea ca gresesc mereu, ca nu au facut suficient de bine si nu suporta laudele - complex de inferioritate;
- copiii care nu se pot concentra, sunt nesiguri (mai ales la pubertate) si nu reusesc sa ia o decizie (de unde si sentimentul de inferioritate);
- copiii foarte curati si ordonati, care au sentimentul necurateniei (a sufletului, a mainilor, a hainelor) si nu suporta sa se atinga de lucruri pentru ca au microbi;
- copiii tristi, melancolici, care sufera de insomnii si/sau nu au pofta de mincare;
- copiii care se despart greu de parinti chiar si pentru scurt timp (cand sunt lasati la garadinita / scoala), pe deasupra se gindesc sa nu se intample ceva rau parintilor;
- copiii care pling si se izoleaza in suferinta si lipsa de interes fata de orice;
- copiii epuizati, obositi, cu paloare, fara forta fizica sau cei care vorbesc in somn;
- copiii care se concentreaza doar asupra unei idei, fapt sau intamplari si pe care o deruleaza in minte, nereusind sa se concentreze asupra altor aspecte (lectiilor, temelor, etc)
- copiii care se confrunta cu o frica exagerata cand sunt pusi in fata unui lucru nou (exemplu: scari rulante, animale la circ, tren, etc), chiar daca sint incurajati, traiesc intens aceasta frica (uneori vorbesc in somn).
- copiii care nu isi pot exterioriza sentimentele, astfel se produce o suprapresiune interioara si se manifesta prin crize de furie, tipete isterice, cosmaruri, balbaiala, incontinenta urinara sau isi rod unghiile;
- copiii care nu invata din greselile proprii, sunt dominati de haos acasa si la scoala, nu acorda atentie lucrurilor sau altor persoane din jur;
- copiii dominati de monologuri interioare si nu se pot concentra la ce se intimpla in jurul lor, la scoala sau acasa;
- copiii foarte sensibili, schimbarile de orice fel producandu-le frica si neliniste exagerata;
- copiii extrem de ambitiosi care doresc sa faca totul perfect, isi pierd inocenta, devin individualisti, copii izolati (grupul de prieteni ii respinge);
- copiii care sunt foarte nerabdatori, nu pot asculta pana la capat pe cei carora le vorbesc, refuza un lucru nou sau necunoscut, il considera de la bun inceput neinsemnat si plictisitor, manifesta criticism pentru cei din jur;
- copiii plini de ura, gelozie si invidie, care se manifesta violent si agresiv din orice motiv (exemplu: cand vine un al dolea copil sau parintele se recasatoreste);
- copiii care tipa si pling daca nu li se da ceea ce vor, dorm putin si iau hotarari pripite (pot fugi de acasa);
- copiii care au fost mult imobilizati datorita unor tratamente medicale, se manifesta cu nerabdare si impulsivitate;
- copiii care vor sa faca totul singuri, au ambitie nemasurata, ceea ce duce la epuizare;
- copiii cu sentimentul de inferioritate, datorita lipsei de incredere in ei, nu au initiativa, asculta comenzile altora si au teama de esec (prevad doar esec);
- copiii obositi, fara chef, fara elan, nu pot face fata la efort mare, se manifesta aceasta stare si la cei imobilizati, care cred ca orice efort este prea mare;
- copiii lipsiti de vointa, care nu spun „nu”, acestia trebuie sa se protejeze si sa nu faca numai ce le spun altii (pericol sa fie antrenati la alcool, fumat, droguri pentru ca nu au vointa necesara sa spuna „nu”);
- copiii visatori, cu capul in nori, fara simt practic (si acestia au tendinta de a consuma droguri);
- copiii care nu se pot hotari cind au de ales intre doua variante, sunt labili, intirzie tot timpul;
- copiii care nu stiu ce vor, nesiguri, care-i imita pe altii, asteapta sa fie sfatuiti si ajutati de altii;
- copiii care au impresia ca nu vor reusi sa satisfaca asteptarile parintilor, lipsiti de curaj, nu sint constienti de capacitatile si valoarea lor;
- copiii care vorbesc mult si pun la punct pe cei care se bucura de o atentie mai mare decit ei;
- copiii care se adapteaza greu locurilor si situatiilor noi, traiesc in trecut cu acele nostalgii (la plecarea in tabare, excursii, etc), plang si se izoleaza, nu se gindesc decit acasa;
- copiii care din pricina cosmarurilor se trezesc noaptea, plang uneori, intra in panica, tipa (acesti copii sunt irascibili, isterici - tipa necontrolat, fara voia lor), au nervii slabi;
- copiii care cred ca li se intimpla ceva rau, sint pesimisti si resemnati, renunta usor daca activitatea pe care o incep nu merge bine de la inceput;
- copiii care nu manifesta bucuria de a trai, curiozitate si curaj, nu au chef de nimic, rad rar si sunt izolati (poti foarte usor sa le iei chiar si un lucru drag si nu reactioneaza);
- copiii foarte timizi, care se inrosesc usor, sint foarte retinuti si cind vorbesc in fata unui public se intimideaza, nu reactioneaza;
- copiii care sunt tristi, posomorati, fara pofta de mancare, privesc in gol, sunt cuminti si retrasi (aceasta stare apare in urma unui eveniment socant neobservat la timp de parinti pentru ca acestia nu l-au considerat atat de grav);
Farmacist Specialist Iuliana Giurgea
Competenta in homeopatie
Curs Terapii Florale Bach, Nivelul I
Practician vindecari reconective si Reconectare
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu